Cunoasterea vinului implica o multime de informatii, de la tipuri de struguri la regiuni geografice si pana la profiluri aromatice. In timp ce unii consumatori de vinuri sunt familiarizati cu nuantele acestui subiect, altii sunt putin coplesiti atunci cand se aseaza la masa si urmeaza alegerea vinului.
Chiar daca nu exista nicio limita referitor la cantitatea de informatii pe care le poti acumula, cateva idei de baza te vor ajuta sa iti dezvolti experienta atunci cand trebuie sa comanzi sau sa cumperi o sticla de vin.

Cum se clasifica vinurile

Pe cat de vasta este lumea vinului, poate vei rasufla usurat atunci cand vei afla ca majoritatea vinurilor pot fi clasificate in cinci categorii principale: rosu, alb, rose, vin spumant si vin fortificat. Cu toate acestea, criteriile sunt mult mai ample, astfel incat iti recomandam sa citesti in continuare pentru a afla despre ce este vorba .

Dupa culoare

Trasatura distinctiva a vinului este culoarea, care exprima tipul de struguri care au fost utilizati in procesul de fabricare. Este o practica curenta includerea culorii ca metoda de clasificare.

• Rosu. Multe vinuri sunt considerate rosii, dar nu toate sunt la fel. Culorile pot varia de la rosu aprins, rosu deschis, rosu inchis, etc. Printre cele mai populare vinuri rosii se numara Cabernet Sauvignon, Pinot Noir si Merlot.
• Alb. Acest  vin este facut din struguri albi, dar principala diferenta este ca fermentarea se face fara tescovina, care influenteaza foarte mult culoarea vinului. Vinurile albe pot fi la randul lor clasificate in patru nuante, astfel: alb limpede, alb galbui, alb auriu si alb apos. Diferentierile fiecarui tip de vin alb sunt date de lemnul folosit la butoaiele in care sunt lasate sa se maturizeze.
• Rose. Aceasta culoare deosebita se obtine deoarece producatorii includ si struguri negri in procesul de fermentare.

Dupa continutul de zahar rezidual

Fiecare soi de vin produce diferite niveluri de zahar in timpul si dupa procesul de fermentatie. Din acest motiv, vinurile pot fi clasificate in trei tipuri de baza:

• Vin dulce: are un nivel ridicat de zahar rezidual, avand un gust dulce placut, fiind de obicei preferatul doamnelor.
• Vin  demisec: acest vin are un continut de zahar mai mic decat vinurile dulci, insa nu ajunge la gustul mai aspru al vinurilor seci
• Vin sec: este vinul care are cel mai mic continut de zahar, dar care uimeste prin cea mai puternica aroma dintre toate cele trei tipuri de vin.

Prin continutul de dioxid de carbon

Conform acestui criteriu, vinurile pot fi clasificate in functie de prezenta sau absenta dioxidului de carbon., in:

• Vinuri spumante: sunt cele acidulate, care produc bule. Sampania este, probabil, cel mai cunoscut. Vinurile spumante trec printr-un proces complex de fermentare care implica zaharul si drojdia, rezultatul fiind dioxidul de carbon ce va oferi senzatia de acidulare, atat de interesanta.
• Vinurile calme, sunt cele care nu contin dioxid de carbon si prin urmare nu au bule de aer.

Dupa continutul de alcool

Vinurile se pot clasifica si dupa cantitatea de alcool pe care o contin, aceasta metoda fiind una dintre cele mai populare in randul pasionatilor de vin. Astfel vinurile pot fi:

• Cu corp plin / corpos: se refera la acele vinuri care au o cantitate mai mare de alcool.
• Cu corp mediu: acestea au un continut de alcool mai scazut decat vinurile corpoase, dar mai mare decat cele cu corp usor.
• Cu corp usor: au cel mai mic continut de alcool, neavand un impact prea mare din punct de vedere al gustului. Sunt potrivite pentru incepatori.

Dupa soiul de struguri utilizat 

Printre cele mai cunoscute soiuri de struguri se numara:

• Chardonnay, unul dintre cele mai utilizate pentru productia de vinuri albe;
• Cabernet Sauvignon, cel mai raspandit vii francez si  cel mai folosit in multe dintre cele mai bune vinuri rosii din lume;
• Merlot, utilizat, de asemenea, pentru productia vinului rosu;

In functie de momentul in care sunt consumate, exista:

• Vinuri aperitiv
• Vinuri pentru desert
• Vinuri spumante
• Vinuri pop, in general vinuri fructate